Managerii americanii si cei japonezii au decis sa se întreaca într-un concurs de canotaj. Ambele echipe s-au antrenat din greu.
În ziua cea mare, se simteau pregatiti. Japonezii au câstigat cu un avans de doi kilometri. Americanii au fost extrem de descurajati ca au pierdut. Moralul lor s-a prabusit. Managementul a decis ca motivul unei înfrângeri atât de zdrobitoare trebuie aflat, asa ca au angajat o firma de consultanta ca sa investigheze problema si sa recomande actiuni corective.
Consultantul a aflat ca echipa japoneza a avut opt oameni la vâsle si unul la cârma; americanii au avut un om care vâslea si opt oameni la cârma. Asa ca, dupa un an de studii si milioane de dolari cheltuiti ca sa analizeze problema, firma de consultanta a ajuns la concluzia ca sunt prea multi oameni la cârma si prea putini la vâsle în echipa americana. Asa ca, pe masura ce se apropia ziua cursei din anul urmator, structura manageriala a echipei americane a fost complet reorganizata. Noua structura cuprindea: patru manageri de cârma, trei manageri zonali de cârma si un nou sistem de urmarire si raportare a performantelor pentru omul de la vâsle, ca sa i se asigure stimulent în munca. Anul urmator, japonezii au câstigat cu un avans de patru kilometri. Umiliti, cei din corporatia americana l-au concediat pe vâslas pentru performante slabe si au acordat managerilor o prima, pentru ca au descoperit unde era problema
Design de
Trackbacks