<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>eLool &#187; istorie</title>
	<atom:link href="http://bancuri.3x.ro/?feed=rss2&#038;tag=istorie" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://bancuri.3x.ro</link>
	<description>Sursa ta de distractie</description>
	<lastBuildDate>Fri, 27 Apr 2012 21:27:22 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.2.1</generator>
		<item>
		<title>Istoria timpului</title>
		<link>http://bancuri.3x.ro/?p=5874</link>
		<comments>http://bancuri.3x.ro/?p=5874#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 19 Apr 2012 22:05:25 +0000</pubDate>
		<dc:creator>ulise</dc:creator>
				<category><![CDATA[Lungi]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[lungi]]></category>
		<category><![CDATA[pamflet]]></category>
		<category><![CDATA[timp]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://bancuri.3x.ro/?p=5874</guid>
		<description><![CDATA[<div class="addthis_toolbox addthis_default_style " addthis:url='http://bancuri.3x.ro/?p=5874' addthis:title='Istoria timpului '  ><a class="addthis_button_facebook_like" fb:like:layout="button_count"></a><a class="addthis_button_tweet"></a><a class="addthis_button_google_plusone" g:plusone:size="medium"></a><a class="addthis_counter addthis_pill_style"></a></div>3050 Î.HR.- Un sumerian inventează roata. Într-o săptămână, ideea este furată si multiplicată de alţi sumerieni, astfel creând etica în afaceri pentru timpurile ce vor veni. 2900 Î.HR.- Întrebarea de ce Egiptenii şi-au numit noul lor lucru Sfinx devine prima [...]<div class="addthis_toolbox addthis_default_style addthis_" addthis:url='http://bancuri.3x.ro/?p=5874' addthis:title='Istoria timpului ' ><a class="addthis_button_preferred_1"></a><a class="addthis_button_preferred_2"></a><a class="addthis_button_preferred_3"></a><a class="addthis_button_preferred_4"></a><a class="addthis_button_compact"></a></div>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class="addthis_toolbox addthis_default_style " addthis:url='http://bancuri.3x.ro/?p=5874' addthis:title='Istoria timpului '  ><a class="addthis_button_facebook_like" fb:like:layout="button_count"></a><a class="addthis_button_tweet"></a><a class="addthis_button_google_plusone" g:plusone:size="medium"></a><a class="addthis_counter addthis_pill_style"></a></div><p><a href="http://bancuri.3x.ro/wp-content/uploads/istorie2.jpg" rel="lightbox[5874]" title="Istorie"><img class="alignright size-full wp-image-5877" title="Istorie" src="http://bancuri.3x.ro/wp-content/uploads/istorie2.jpg" alt="" width="199" height="121" /></a>3050 Î.HR.- Un sumerian inventează roata. Într-o săptămână, ideea este furată si multiplicată de alţi sumerieni, astfel creând etica în afaceri pentru timpurile ce vor veni.</p>
<p>2900 Î.HR.- Întrebarea de ce Egiptenii şi-au numit noul lor lucru Sfinx devine prima dintre cele 7 minuni ale lumii.</p>
<p>1850 Î.HR.- Bretonii proclamă operaţiunea Stonehenge un succes. În sfârşit au aranjat acei bolovani într-un mod fără nici un sens pentru a deruta cercetătorii pentru multă vreme.<span id="more-5874"></span></p>
<p>1785 Î.HR.- Primul calendar, compus dintr-un an cu 354 de zile a fost introdus de cercetătorii Babilonieni.</p>
<p>1768 Î.HR.- Babilonienii şi-au dat seama că ceva nu este în regulă cu el atunci când iarna a început în iunie.</p>
<p>776 Î.HR.- Primii bani din lume apar în Persia, cauzând apariţia primului falsificator de bani în ziua următoare.</p>
<p>410 Î.HR.- Roma renunţă la obiceiul de a face din debitori sclavi, astfel eliminând cel mai mare obstacol din calea apariţiei cărţii de credit.</p>
<p>404 Î.HR.- Războiul Peloponesian este în toi de 27 de ani deoarece nici una dintre părţi nu este în stare să găsească un scrib care să ştie cum se scrie Peloponesian.</p>
<p>214 Î.HR.- Zeci de mii de chinezi lucrează o generaţie întreagă pentru a construi Marele Zid Chinezesc lung de 1500 de mile. Şi după toate astea, tot nu ţine câinele vecinului afară din curte.</p>
<p>1 Î.HR.- Cei care creează calendare nu reuşesc să decidă cum să numească anul următor.</p>
<p>79 A.D. – Cumpărarea de proprietăţi imobiliare în Pompei se arată a fi o investiţie proastă.</p>
<p>432 &#8211; Sfântul Patrick introduce creştinismul în Irlanda, astfel dând locuitorilor ceva interesant pentru care se pot bate pentru restul istoriei înregistrate.</p>
<p>1000 &#8211; Leif Ericsson descoperă America, dar hotărăşte că nu merită să spună acest lucru.</p>
<p>1043 &#8211; Lady Godiva găseşte o metodă de a demonstra împotriva taxelor mari care imediat îi face pe toţi să uite pentru ce demonstrează.</p>
<p>1125 &#8211; Cifrele araba sunt introduse în Europa, permiţând ţăranilor să rezolve problema cea mai arzătoare: Cât trebuie să plătească taxe pentru un venit de MMDCCCLX Lire când se încadrează în regimul de XXXVI la sută?</p>
<p>1233 – Inchiziţia torturează pe toţi care nu sunt de acord cu legile Bisericii. Totuşi, această practică este ne-Creştină astfel încât se permite folosirea ei doar pentru 600 de ani.</p>
<p>1297 – Se deschide prima bursă din lume, dar nimeni nu anticipează să cumpere IBM sau XEROX.</p>
<p>1433 – Portugalia introduce comerţul cu sclavii, ceea ce demonstrează ce poate să facă o ţară mică, dar ambiţioasă, cu puţină ingeniozitate şi multă răutate.</p>
<p>1456 – Un judecător englez revizuieşte cazul Ioanei D’Arc şi îi anulează pedeapsa cu moartea. Din păcate, ea a fost omorâtă în 1431.</p>
<p>1492 – Columb demonstrează cât de pierdut este atunci când debarcă în Bahamas, numeşte locul San Salvador şi pe locuitorii de acolo îi face indieni.</p>
<p>1497 &#8211; Amerigo Vespucci este al 7-lea sau al 8-lea explorator care ajunge în lumea nouă, dar primul care să gândeşte să îi dea un nume în onoarea lui… Statele unite ale Vespucciei.</p>
<p>1508 &#8211; Michelangelo este în final de acord să picteze tavanul Capelei Sixtine, dar refuză să spele geamurile.</p>
<p>1513 &#8211; Ponce de Leon pretinde că a găsit fântâna tinereţii, dar moare de bătrâneţe încerând să-şi amintească unde a găsit-o.</p>
<p>1522 – Oamenii de ştiinţă, care ştiu că pământul este plat, au concluzionat că Magellan l-a înconjurat târându-se pe fundul acestuia.</p>
<p>1568 – Supărat de bârfele legate de numele său, Ivan cel Teribil mai omoară 100.000 de ţărani pentru a nu-i mai lăsa să-l numească Ivan cel Teribil.</p>
<p>1618 – Generaţii următoare sunt condamnate atunci când englezii îl execută pe Sir Walter Raleigh, dar permit plantelor lui de tabac să crească.</p>
<p>1642 – Nouă studenţi primesc diploma de Masterat în arte oferită în America şi îşi dau seama imediat că nu există slujbe pentru un copil cu educaţie în arte.</p>
<p>1670 – Pelerinii sunt prea ocupaţi să ardă vrăjitoare false că nu observă aniversarea de aur a libertăţii lor</p>
<p>1755 &#8211; Samuel Johnson scrie primul dicţionar Englez, în sfârşit oferind copiilor mici o carte în care pot să caute cuvinte murdare.</p>
<p>1758 &#8211; New Jersey este ales ca locul pentru prima rezervaţie de Indieni, pentru a le da indienilor o mostră din condiţiile de trei pe care le vor avea în continuare.</p>
<p>1763 – Se încheie războiul dintre Francezi şi indieni. Ambele state pierd.</p>
<p>1770 – Împuşcarea a trei oameni în Masacrul din Boston declanşează revoluţia. După 200 de ani, trei împuşcături sunt media pentru o noapte obişnuită de sâmbătă.</p>
<p>1773 – Coloniştii aruncă ceai în portul Boston. Englezii numesc acest act „barbaric”, notând că nimeni nu a adăugat frişcă.</p>
<p>1776 – Napoleon decide să rămână neutru în Revoluţia Americană, probabil deoarece avea doar 7 ani.</p>
<p>1779 &#8211; John Paul Jones anunţă englezii că „Abia am început să lupt” şi se simte destul de ridicol atunci când îşi dă seama că nava lui se scufundă.</p>
<p>1793 &#8211; &#8220;Lasă-i să mănânce prăjitură!&#8221; devine cel mai faimos lucru spus de Marie Antoinette, de asemenea şi cel mai puţin diplomatic lucru spus de ea. Şi de asemenea ultimul lucru pe care l-a spus.</p>
<p>1799 – Traducerea Pietrelor de la Rosseta permite în final cercetătorilor să îşi dea seama că hieroglifele egiptene nu zic nimic important: „Dragă Ramses, ce mai faci? Eu sunt bine!”.</p>
<p>1805 &#8211; Robert Fulton inventează torpila.</p>
<p>1807 &#8211; Robert Fulton inventează nava cu aburi pentru a avea ce să distrugă cu torpila.</p>
<p>1815 – Se stabileşte politica Poştei deoarece Andrew Jackson câştigă lupta de la New Orleans la o lună după ce ar fi trebuit să primească scrisoarea care să-i spună că războiul din 1812 s-a terminat.</p>
<p>1850 &#8211; Henry Clay anunţă, &#8220;mai bine să fiu drept decât preşedinte,&#8221; ceea ce stârneşte râsul, venind de la un tip are a candidat pentru preşedinţie de 5 ori fără să câştige.</p>
<p>1859 &#8211; Charles Darwin scrie „Originea speciilor”. Are acelaşi subiect ca şi „Planeta maimuţelor”, dar nu reuşeşte să strângă la fel de mulţi bani.</p>
<p>1865 – Soldaţii Uniunii au în faţă cea mai mare provocare. Să îl scoată pe generalul Grant din beţie astfel încât să poată accepta predarea lui Lee.</p>
<p>1894 &#8211; Thomas Edison prezintă primul lui film şi tuturor le place, mai puţin criticilor de film.</p>
<p>1903 – Deschiderea Răii ferate Trans-Siberiene permite pasagerilor să ajungă de la Moscova la Vladivostok în 8 zile, ceea ce e mult mai rapid decât şi-ar dori vreo-unul să ajungă acolo.</p>
<p>1910 – Fondarea Cercetaşilor Americani vine ca o veste proastă pentru bătrânele care preferă să treacă singure strada.</p>
<p>1911 &#8211; Ronald Amundsen descoperă Polul Sud şi confirmă ce suspectase de mult: semănă al naibii de mult cu Polul Nord.</p>
<p>1912 – Oamenii cu rezervări pe Titanic îşi primesc banii înapoi.</p>
<p>1920 – Al 18 amendament la Constituţie face consumul de alcool ilegal în America aşa că toată lumea se opreşte din băut. Cu excepţia celor 40 de milioane care nu se opresc.</p>
<p>1924 &#8211; Hitler este eliberat din închisoare cu 4 ani mai repede, după ce a convins comisia de conduită că este un om schimbat şi că nu va mai face probleme.</p>
<p>1928 &#8211; Herbert Hoover promite &#8220;un pui în fiecare oală şi o maşină în fiecare garaj&#8221;, dar nu îşi dă seama că în curând americanii vor rămâne fără oale şi garaje.</p>
<p>1930 &#8211; Pluto este descoperit. Nu câinele; planeta. Câinele este descoperit abia în 1938.</p>
<p>1933 – Casnicele germane încep să îşi dea seama de ce acel nebun cu mustaţă care punea tapete nu se mai întoarce să îşi termina lucrul.</p>
<p>1933 &#8211; Hitler fondează Al Treilea Reich şi anunţă că va rezista 1000 de ani. După cum au evoluat lucrurile, a greşit doar cu 988 de ani.</p>
<p>1938 – Marea Britanie şi Germania semnează un tratat de pace, astfel eliminând posibilitatea pornirii unui al doilea război mondial.</p>
<p>1944 – Promisiunea lui Hitler de a da câte un Volkswagen pentru fiecare neamţ odată cu câştigarea războiului nu pare a fi un stimulent aşa de puternic.</p>
<div class="addthis_toolbox addthis_default_style addthis_" addthis:url='http://bancuri.3x.ro/?p=5874' addthis:title='Istoria timpului ' ><a class="addthis_button_preferred_1"></a><a class="addthis_button_preferred_2"></a><a class="addthis_button_preferred_3"></a><a class="addthis_button_preferred_4"></a><a class="addthis_button_compact"></a></div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://bancuri.3x.ro/?feed=rss2&#038;p=5874</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Napoleon celebru</title>
		<link>http://bancuri.3x.ro/?p=3668</link>
		<comments>http://bancuri.3x.ro/?p=3668#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 18 Mar 2012 11:48:25 +0000</pubDate>
		<dc:creator>ulise</dc:creator>
				<category><![CDATA[Scoala]]></category>
		<category><![CDATA[bancuri]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[perle]]></category>
		<category><![CDATA[scoala]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://bancuri.3x.ro/?p=3668</guid>
		<description><![CDATA[<div class="addthis_toolbox addthis_default_style " addthis:url='http://bancuri.3x.ro/?p=3668' addthis:title='Napoleon celebru '  ><a class="addthis_button_facebook_like" fb:like:layout="button_count"></a><a class="addthis_button_tweet"></a><a class="addthis_button_google_plusone" g:plusone:size="medium"></a><a class="addthis_counter addthis_pill_style"></a></div>- De ce a ramas celebru Napoleon? &#8211; întreaba profesoara. - Fiindca avea o memorie formidabila &#8211; raspunse elevul. - Poti fi mai clar? - Da. Pe statuia sa scrie: &#8220;Pentru memoria lui Napoleon&#8221;.<div class="addthis_toolbox addthis_default_style addthis_" addthis:url='http://bancuri.3x.ro/?p=3668' addthis:title='Napoleon celebru ' ><a class="addthis_button_preferred_1"></a><a class="addthis_button_preferred_2"></a><a class="addthis_button_preferred_3"></a><a class="addthis_button_preferred_4"></a><a class="addthis_button_compact"></a></div>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class="addthis_toolbox addthis_default_style " addthis:url='http://bancuri.3x.ro/?p=3668' addthis:title='Napoleon celebru '  ><a class="addthis_button_facebook_like" fb:like:layout="button_count"></a><a class="addthis_button_tweet"></a><a class="addthis_button_google_plusone" g:plusone:size="medium"></a><a class="addthis_counter addthis_pill_style"></a></div><p>- De ce a ramas celebru Napoleon? &#8211; întreaba profesoara.<br />
- Fiindca avea o memorie formidabila &#8211; raspunse elevul.<br />
- Poti fi mai clar?<br />
- Da. Pe statuia sa scrie: &#8220;Pentru memoria lui Napoleon&#8221;.</p>
<div class="addthis_toolbox addthis_default_style addthis_" addthis:url='http://bancuri.3x.ro/?p=3668' addthis:title='Napoleon celebru ' ><a class="addthis_button_preferred_1"></a><a class="addthis_button_preferred_2"></a><a class="addthis_button_preferred_3"></a><a class="addthis_button_preferred_4"></a><a class="addthis_button_compact"></a></div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://bancuri.3x.ro/?feed=rss2&#038;p=3668</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Din Istoria Angliei</title>
		<link>http://bancuri.3x.ro/?p=539</link>
		<comments>http://bancuri.3x.ro/?p=539#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 22 Feb 2012 22:39:06 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Lungi]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[lungi]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://bancuri.3x.ro/wordpress/?p=539</guid>
		<description><![CDATA[<div class="addthis_toolbox addthis_default_style " addthis:url='http://bancuri.3x.ro/?p=539' addthis:title='Din Istoria Angliei '  ><a class="addthis_button_facebook_like" fb:like:layout="button_count"></a><a class="addthis_button_tweet"></a><a class="addthis_button_google_plusone" g:plusone:size="medium"></a><a class="addthis_counter addthis_pill_style"></a></div>Data viitoare cand va spalati pe maini si apa e un pic mai rece decit v-ati dori, comparati situatia cu modul in care se spalau englezii prin anul 1500. &#8220;Nu arunca pruncul odata cu apa in care te-ai spalat&#8221; Nuntile [...]<div class="addthis_toolbox addthis_default_style addthis_" addthis:url='http://bancuri.3x.ro/?p=539' addthis:title='Din Istoria Angliei ' ><a class="addthis_button_preferred_1"></a><a class="addthis_button_preferred_2"></a><a class="addthis_button_preferred_3"></a><a class="addthis_button_preferred_4"></a><a class="addthis_button_compact"></a></div>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class="addthis_toolbox addthis_default_style " addthis:url='http://bancuri.3x.ro/?p=539' addthis:title='Din Istoria Angliei '  ><a class="addthis_button_facebook_like" fb:like:layout="button_count"></a><a class="addthis_button_tweet"></a><a class="addthis_button_google_plusone" g:plusone:size="medium"></a><a class="addthis_counter addthis_pill_style"></a></div><p><a href="http://bancuri.3x.ro/wp-content/uploads/istorie.jpg" rel="lightbox[539]" title="istorie"><img class="alignright size-full wp-image-934" title="istorie" src="http://bancuri.3x.ro/wp-content/uploads/istorie.jpg" alt="" width="102" height="102" /></a>Data viitoare cand va spalati pe maini si apa e un pic mai rece decit v-ati dori, comparati situatia cu modul in care se spalau englezii prin anul 1500.</p>
<p><span style="color: #ff6600;"><em><strong>&#8220;Nu arunca pruncul odata cu apa in care te-ai spalat&#8221;</strong></em></span><br />
Nuntile aveau loc in general in luna iunie, pentru ca singura baie din an se facea in luna mai si in prima luna a verii viitorii soti inca miroseau acceptabil. Oricum, corpul era deja imbibat de &#8220;miresmele&#8221; transpiratiei si ca sa mascheze cat de cat mirosul neplacut, miresele purtau in brate un buchet de flori (de aici a ramas obiceiul buchetului purtat de mireasa!).<span id="more-539"></span> &#8220;Cada&#8221; era, de fapt, un butoi mare, plin cu apa calda. Stapanul casei avea privilegiul de a se imbaia primul, in apa curata. In aceeasi apa urmau la spalat, rand pe rand, fiii si restul persoanelor de sex masculin din familie. Apoi venea randul femeilor si, la sfarsit, al copiilor, in ordinea descrescatoare a varstelor. In final, apa era atat de murdara, incat puteai pierde un bebelus prin ea. De atunci dateaza la britanici vorba:<br />
<em>&#8220;Nu arunca pruncul odata cu apa in care te-ai spalat&#8221;</em><br />
Regina Elisabeta I a Angliei a ramas celebra si prin urmatoarea declaratie, facuta cu mandrie:<em> &#8220;Fie ca e nevoie sau nu, eu o data la trei luni ma spal!&#8221;</em></p>
<p><em><span style="color: #ff6600;"><strong>&#8220;Ploua cu pisici si ciini&#8221;</strong></span></em><br />
Casele erau acoperite cu snopi de paie sau coceni, fara scanduri dedesubt. Acoperisul casei era singurul loc in care animalele se puteau adaposti de frig. Drept pentru care cainii, pisicile si alte vietati mai mici(soareci, gandaci etc.) se cuibareau in paiele care acopereau casa. Cand ploua, paiele deveneau alunecoase si animalele cadeau uneori direct peste oameni. In acea perioada a aparut zicala &#8220;Ploua cu pisici si ciini&#8221;. Adapostirea animalelor in acoperis a fost si motivul pentru care s-a inventat baldachinul. Insecte sau diverse materii fecale puteau murdari asternutul la orice ora. Cineva a avut geniala idee de a intinde deasupra patului un cearsaf, pentru protectie&#8230; Bogatasii isi faceau podeaua casei din dale de piatra, care deveneau alunecoase pe vreme umeda. Pentru marirea aderentei in timpul mersului, se presara prin casa pleava. Reimprospatate succesiv, straturile de pleava amestecata cu apa atingeau uneori grosimi apreciabile. La deschiderea usii de la intrare, exista pericolul ca amestecul de pleava cu apa sa curga afara din casa. Problema a fost rezolvata prin inventarea pragului.</p>
<p><em><span style="color: #ff6600;"><strong>&#8220;Farfurii din coaja de paine&#8221;</strong></span></em><br />
Pe vremea aceea, in fiecare bucatarie exista un cazan metalic mare, atarnat deasupra focului, pentru gatit. Carnea era destul de rara, asa ca oamenii mancau mai mult fiertura de legume. In zeama ce ramanea de seara se adaugau a doua zi apa si legumele si tot asa&#8230; Astfel, o parte din mancare ajungea sa fie veche de saptamani. Cei mai instariti mancau din vase realizate dintr-un aliaj care continea si plumb, pentru ca acesta putea fi prelucrat mai usor. Alimentele acide dizolvau plumbul, care ajungea in organism si provoca otravirea sau chiar moartea. Din aceasta cauza, rosiile au fost considerate in urmatorii 350 de ani ca fiind otravitoare. Saracii mancau din niste bucati de lemn scobite, care tineau loc de farfurii. Vasele se mai faceau si din paine foarte veche, din care se scotea miezul si care rezistau cateva mese bune. Ambele variante de &#8220;farfurii&#8221; nu erau spalate niciodata dupa folosire. De aceea, se intampla des ca vasele sa faca viermi&#8230; Painea se impartea intre membrii familiei, in functie de statutul fiecaruia. Cei care munceau capatau coaja inferioara, din partea de jos a painii, restul familiei &#8211; partea din mijloc, mai mult miez &#8211; iar oaspetii primeau coaja superioara.</p>
<p><em><span style="color: #ff6600;"><strong>&#8220;Salvat de clopotel&#8221;</strong></span></em><br />
Cei care din greseala erau ingropati de vii erau salvati de un clopotel. Pentru baut rachiu sau whisky erau folosite cesti din plumb. Combinatia alcool-plumb fiind atat de toxica incit ii scotea pe multi din uz pentru citeva zile. Chefliii gasiti intinsi pe marginea drumului erau considerati morti si pregatiti pentru inmormintare. Inainte insa de a fi ingropati li se mai dadea o sansa &#8211; erau asezati pe masa din bucatarie timp de cateva zile. Asteptand ca &#8220;mortul&#8221; sa-si revina &#8211; ceea ce se intampla de multe ori &#8211; rudele si prietenii mancau si beau in jurul mesei. Asa a aparut obiceiul priveghiului. Teritoriul Angliei este locuit de multi, multi ani, asa ca, la inceputul secolului al XVI-lea, a inceput sa fie criza de locuri de veci. Solutia a fost scoaterea sicrielor mai vechi, depunerea osemintelor in niste depozite si refolosirea spatiului pentru un mort &#8220;proaspat&#8221;. La deschiderea vechilor sicrie s-a constatat ca unul din 25 era zgiriat de unghii pe interior. Dandu-si seama ca unii semeni ai lor au fost ingropati de vii, englezii au inventat un mecanism de salvare a celor ingropati de vii. De mana &#8220;mortului&#8221; era legata o sfoara, care, printr-o gaura in sicriu, era legata la un clopotel, montat langa mormant. Patrulele din cimitir supravegheau clopoteii. De aici vine vorba <em>&#8220;saved by the bell&#8221;(&#8220;salvat de clopotel&#8221;).</em></p>
<p>Sa mai zica cineva ca istoria e plictisitoare! :D</p>
<div class="addthis_toolbox addthis_default_style addthis_" addthis:url='http://bancuri.3x.ro/?p=539' addthis:title='Din Istoria Angliei ' ><a class="addthis_button_preferred_1"></a><a class="addthis_button_preferred_2"></a><a class="addthis_button_preferred_3"></a><a class="addthis_button_preferred_4"></a><a class="addthis_button_compact"></a></div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://bancuri.3x.ro/?feed=rss2&#038;p=539</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Lectii de istorie cu doua vaci</title>
		<link>http://bancuri.3x.ro/?p=351</link>
		<comments>http://bancuri.3x.ro/?p=351#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 21 Feb 2012 20:39:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Lungi]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[lectii]]></category>
		<category><![CDATA[lungi]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://bancuri.3x.ro/wordpress/?p=351</guid>
		<description><![CDATA[<div class="addthis_toolbox addthis_default_style " addthis:url='http://bancuri.3x.ro/?p=351' addthis:title='Lectii de istorie cu doua vaci '  ><a class="addthis_button_facebook_like" fb:like:layout="button_count"></a><a class="addthis_button_tweet"></a><a class="addthis_button_google_plusone" g:plusone:size="medium"></a><a class="addthis_counter addthis_pill_style"></a></div>Sa zicem ca cineva are doua vaci si traieste in&#8230; Feudalism Feudalul ii ia iobagului o parte din lapte. Socialism de tip suedez Guvernul te obliga sa bagi vacile tale intr-un grajd comun si te obliga sa ingrijesti si vacile [...]<div class="addthis_toolbox addthis_default_style addthis_" addthis:url='http://bancuri.3x.ro/?p=351' addthis:title='Lectii de istorie cu doua vaci ' ><a class="addthis_button_preferred_1"></a><a class="addthis_button_preferred_2"></a><a class="addthis_button_preferred_3"></a><a class="addthis_button_preferred_4"></a><a class="addthis_button_compact"></a></div>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class="addthis_toolbox addthis_default_style " addthis:url='http://bancuri.3x.ro/?p=351' addthis:title='Lectii de istorie cu doua vaci '  ><a class="addthis_button_facebook_like" fb:like:layout="button_count"></a><a class="addthis_button_tweet"></a><a class="addthis_button_google_plusone" g:plusone:size="medium"></a><a class="addthis_counter addthis_pill_style"></a></div><p>Sa zicem ca cineva are doua vaci si traieste in&#8230;</p>
<p><span style="color: #ff6600;"><strong>Feudalism</strong></span><br />
Feudalul ii ia iobagului o parte din lapte.</p>
<p><span style="color: #ff6600;"><strong>Socialism de tip suedez</strong></span><br />
Guvernul te obliga sa bagi vacile tale intr-un grajd comun si te obliga sa ingrijesti si vacile altuia, dar in schimb iti da atata lapte de cat ai nevoie.<span id="more-351"></span></p>
<p><span style="color: #ff6600;"><strong>Comunism de tip sovietic</strong></span><br />
Guvernul te obliga sa bagi vacile tale intr-un grajd comun, pe tine te pune sa ingrijesti de gaini si pe cel care avea gaini il pune sa ingrijeasca de vaci. Ti se da numai atata lapte si oua cat a hotarat comitetul central al partidului la ultimul congres.</p>
<p><span style="color: #ff6600;"><strong>Capitalism</strong></span><br />
Poti vinde una din vaci cu profit mare, ca sa-ti cumperi si un taur.</p>
<p><span style="color: #ff6600;"><strong>Dictatura sau teoare stalinista</strong></span><br />
Guvernul iti confisca ambele vaci si pe tine te impusca.</p>
<p><span style="color: #ff6600;"><strong>Anarhie</strong></span><br />
Vinzi laptele de la cele doua vaci, pe care le ai, la piata si iei un pret rezonabil, dar risti ca vecinii sa-ti fure vacile, fara ca cineva sa-i poata pedepsi.</p>
<p><span style="color: #ff6600;"><strong>Piata comuna europeana</strong></span><br />
Intai ti se comunica o hotarare supraguvernamentala a Comisiei Pietii Comune in care sta scris ce anume trebuie sa dai de mancare la vaci. Dupa aceea esti platit ca sa nu mai mulgi vacile, pentru a nu duce la un surplus excesiv de lapte in cadrul Pietii Comune. Tu tai una din vaci si executi ordinul de a arunca laptele celeilalte vaci in canal. Pentru a justifica disparitia vacii taiate trebuie insa sa completezi un numar mare de formulare standard, care trebuie sa mearga la Buxelles la Comisia Pietii Comune.</p>
<p><span style="color: #ff6600;"><strong>Democratie engleza</strong></span><br />
Iti hranesti vacile cu creiere de oaie. Vacile innebunesc, dar guvernul nu ia nici o masura.</p>
<div class="addthis_toolbox addthis_default_style addthis_" addthis:url='http://bancuri.3x.ro/?p=351' addthis:title='Lectii de istorie cu doua vaci ' ><a class="addthis_button_preferred_1"></a><a class="addthis_button_preferred_2"></a><a class="addthis_button_preferred_3"></a><a class="addthis_button_preferred_4"></a><a class="addthis_button_compact"></a></div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://bancuri.3x.ro/?feed=rss2&#038;p=351</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Decizii</title>
		<link>http://bancuri.3x.ro/?p=300</link>
		<comments>http://bancuri.3x.ro/?p=300#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 21 Feb 2012 19:34:51 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Interesante]]></category>
		<category><![CDATA[alegeri]]></category>
		<category><![CDATA[interesante]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://bancuri.3x.ro/wordpress/?p=300</guid>
		<description><![CDATA[<div class="addthis_toolbox addthis_default_style " addthis:url='http://bancuri.3x.ro/?p=300' addthis:title='Decizii '  ><a class="addthis_button_facebook_like" fb:like:layout="button_count"></a><a class="addthis_button_tweet"></a><a class="addthis_button_google_plusone" g:plusone:size="medium"></a><a class="addthis_counter addthis_pill_style"></a></div>Decizie Daca ar trebui sa iei o decizie ar fi ea cea corecta? Intrebarile de mai jos reflecta ca problemele trebuie bine cantarite inainte de a actiona: Intrebarea 1 Daca ar trebui sa sfatuiesti o femeie INSARCINATA care mai are [...]<div class="addthis_toolbox addthis_default_style addthis_" addthis:url='http://bancuri.3x.ro/?p=300' addthis:title='Decizii ' ><a class="addthis_button_preferred_1"></a><a class="addthis_button_preferred_2"></a><a class="addthis_button_preferred_3"></a><a class="addthis_button_preferred_4"></a><a class="addthis_button_compact"></a></div>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class="addthis_toolbox addthis_default_style " addthis:url='http://bancuri.3x.ro/?p=300' addthis:title='Decizii '  ><a class="addthis_button_facebook_like" fb:like:layout="button_count"></a><a class="addthis_button_tweet"></a><a class="addthis_button_google_plusone" g:plusone:size="medium"></a><a class="addthis_counter addthis_pill_style"></a></div><h3><span style="color: #ff6600;">Decizie</span></h3>
<p>Daca ar trebui sa iei o decizie ar fi ea cea corecta?<br />
Intrebarile de mai jos reflecta ca problemele trebuie bine cantarite inainte de a actiona:</p>
<p><span id="more-300"></span><span style="color: #ff6600;"><strong>Intrebarea 1</strong></span></p>
<p>Daca ar trebui sa sfatuiesti o femeie INSARCINATA care mai are 7 copii, din care:<br />
- 2 orbi<br />
- 3 handicapati locomotor<br />
- 2 surzi</p>
<p>Ce ai sfatui-o:<br />
<em>SA FACA SAU NU AVORT?</em></p>
<p>&nbsp;</p>
<p><span style="color: #ff6600;"><strong>Intrebarea 2</strong></span></p>
<p>Daca maine ar fi alegerile si ar trebui sa alegi intre 3 candidati din care:</p>
<p>- Primul a avut numeroase aventuri extraconjugale facute publice<br />
- Al doilea bea in fiecare seara o sticla de coniac si fumeaza 4 trabucuri<br />
- Al treilea NU FUMEAZA, si ocazional la intervale mari de timp bea cate o bere</p>
<p><em>PE CINE AI ALEGE?</em></p>
<p>&nbsp;</p>
<p>___________________________________________</p>
<p><span style="color: #ff6600;"><strong>Raspuns intrebarea 1:</strong></span><br />
Daca ai ales avortul sa stii ca tocmai l-ai omorat pe Bethoveen.</p>
<p><span style="color: #ff6600;"><strong>Raspuns intrebarea 2:</strong></span><br />
Daca l-ai votat pe candidatul cuminte sa stii ca tocmai l-ai ales pe HITLER dintre ROOSEVELT si CHURCHILL&#8230;</p>
<div class="addthis_toolbox addthis_default_style addthis_" addthis:url='http://bancuri.3x.ro/?p=300' addthis:title='Decizii ' ><a class="addthis_button_preferred_1"></a><a class="addthis_button_preferred_2"></a><a class="addthis_button_preferred_3"></a><a class="addthis_button_preferred_4"></a><a class="addthis_button_compact"></a></div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://bancuri.3x.ro/?feed=rss2&#038;p=300</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Din Istoria Angliei</title>
		<link>http://bancuri.3x.ro/?p=47</link>
		<comments>http://bancuri.3x.ro/?p=47#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 19 Feb 2012 15:07:34 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Perle]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[perle]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://bancuri.3x.ro/wordpress/?p=47</guid>
		<description><![CDATA[<div class="addthis_toolbox addthis_default_style " addthis:url='http://bancuri.3x.ro/?p=47' addthis:title='Din Istoria Angliei '  ><a class="addthis_button_facebook_like" fb:like:layout="button_count"></a><a class="addthis_button_tweet"></a><a class="addthis_button_google_plusone" g:plusone:size="medium"></a><a class="addthis_counter addthis_pill_style"></a></div>Data viitoare cind va spalati pe maini si apa e un pic mai rece decat v-ati dori, comparati situatia cu modul in care se spalau englezii prin anul 1500. &#8220;Nu arunca pruncul odata cu apa in care te-ai spalat&#8221; Nuntile [...]<div class="addthis_toolbox addthis_default_style addthis_" addthis:url='http://bancuri.3x.ro/?p=47' addthis:title='Din Istoria Angliei ' ><a class="addthis_button_preferred_1"></a><a class="addthis_button_preferred_2"></a><a class="addthis_button_preferred_3"></a><a class="addthis_button_preferred_4"></a><a class="addthis_button_compact"></a></div>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class="addthis_toolbox addthis_default_style " addthis:url='http://bancuri.3x.ro/?p=47' addthis:title='Din Istoria Angliei '  ><a class="addthis_button_facebook_like" fb:like:layout="button_count"></a><a class="addthis_button_tweet"></a><a class="addthis_button_google_plusone" g:plusone:size="medium"></a><a class="addthis_counter addthis_pill_style"></a></div><p>Data viitoare cind va spalati pe maini si apa e un pic mai rece decat v-ati dori, comparati situatia cu modul in care se spalau englezii prin anul 1500.</p>
<p><strong><em>&#8220;Nu arunca pruncul odata cu apa in care te-ai spalat&#8221;</em></strong></p>
<p>Nuntile aveau loc in general in luna iunie, pentru ca singura baie din an se facea in luna mai si in prima luna a verii viitorii soti inca miroseau acceptabil. Oricum, corpul era deja imbibat de &#8220;miresmele&#8221; transpiratiei si ca sa mascheze cat de cat mirosul neplacut, miresele purtau in brate un buchet de flori(de aici a ramas obiceiul buchetului purtat de mireasa!);<span id="more-47"></span> &#8220;Cada&#8221; era, de fapt, un butoi mare, plin cu apa calda. Stapanul casei avea privilegiul de a se imbaia primul, in apa curata. In aceeasi apa urmau la spalat, rand pe rand, fiii si restul persoanelor de sex masculin din familie. Apoi venea randul femeilor si, la sfarsit, al copiilor, in ordinea descrescatoare a varstelor. In final, apa era atat de murdara, incat puteai pierde un bebelus prin ea. De atunci dateaza la britanici vorba:<br />
&#8220;Nu arunca pruncul odata cu apa in care te-ai spalat&#8221;.<br />
Regina Elisabeta I a Angliei a ramas celebra si prin urmatoarea declaratie, facuta cu mandrie: &#8220;Fie ca e nevoie sau nu, eu o data la trei luni ma spal!&#8221;</p>
<p><strong><em>&#8220;Ploua cu pisici si caini&#8221;</em></strong> (It&#8217;s raining cats and dogs)</p>
<p>Casele erau acoperite cu snopi de paie sau coceni, fara scanduri dedesubt. Acoperisul casei era singurul loc in care animalele se puteau adaposti de frig. Drept pentru care cainii, pisicile si alte vietati mai mici(soareci, gandaci etc.) se cuibareau in paiele care acopereau casa. Cand ploua, paiele deveneau alunecoase si animalele cadeau uneori direct peste oameni. In acea perioada a aparut zicala &#8220;Ploua cu pisici si caini&#8221;. Adapostirea animalelor in acoperis a fost si motivul pentru care s-a inventat baldachinul. Insecte sau diverse materii fecale puteau murdari asternutul la orice ora. Cineva a avut geniala idee de a intinde deasupra patului un cearsaf, pentru protectie&#8230; Bogatasii isi faceau podeaua casei din dale de piatra, care deveneau alunecoase pe vreme umeda. Pentru marirea aderentei in timpul mersului, se presara prin casa pleava. Reimprospatate succesiv, straturile de pleava amestecata cu apa atingeau uneori grosimi apreciabile. La deschiderea usii de la intrare, exista pericolul ca amestecul de pleava cu apa sa curga afara din casa. Problema a fost rezolvata prin inventarea pragului.</p>
<p><strong><em>&#8220;Farfurii din coaja de paine&#8221;</em></strong></p>
<p>Pe vremea aceea, in fiecare bucatarie exista un cazan metalic mare, atarnat deasupra focului, pentru gatit. Carnea era destul de rara, asa ca oamenii mancau mai mult fiertura de legume. In zeama ce ramanea de seara se adaugau a doua zi apa si legumele si tot asa&#8230; Astfel, o parte din mancare ajungea sa fie veche de saptamani. Cei mai instariti mancau din vase realizate dintr-un aliaj care continea si plumb, pentru ca acesta putea fi prelucrat mai usor. Alimentele acide dizolvau plumbul, care ajungea in organism si provoca otravirea sau chiar moartea. Din aceasta cauza, rosiile au fost considerate in urmatorii 350 de ani ca fiind otravitoare. Saracii mancau din niste bucati de lemn scobite, care tineau loc de farfurii. Vasele se mai faceau si din paine foarte veche, din care se scotea miezul si care rezistau cateva mese bune. Ambele variante de &#8220;farfurii&#8221; nu erau spalate niciodata dupa folosire. De aceea, se intampla des ca vasele sa faca viermi&#8230; Painea se impartea intre membrii familiei, in functie de statutul fiecaruia. Cei care munceau capatau coaja inferioara, din partea de jos a painii, restul familiei &#8211; partea din mijloc, mai mult miez &#8211; iar oaspetii primeau coaja superioara.</p>
<p><strong><em>&#8220;Salvat de clopotel&#8221;</em></strong></p>
<p>Cei care din greseala erau ingropati de vii erau salvati de un clopotel. Pentru baut rachiu sau whisky erau folosite cesti din plumb. Combinatia alcool-plumb fiind atat de toxica incit ii scotea pe multi din uz pentru cateva zile. Chefliii gasiti intinsi pe marginea drumului erau considerati morti si pregatiti pentru inmormantare. Inainte insa de a fi ingropati li se mai dadea o sansa &#8211; erau asezati pe masa din bucatarie timp de cateva zile. Asteptand ca &#8220;mortul&#8221; sa-si revina &#8211; ceea ce se intampla de multe ori &#8211; rudele si prietenii mancau si beau in jurul mesei. Asa a aparut obiceiul priveghiului. Teritoriul Angliei este locuit de multi, multi ani, asa ca, la inceputul secolului al XVI-lea, a inceput sa fie criza de locuri de veci. Solutia a fost scoaterea sicrielor mai vechi, depunerea osemintelor in niste depozite si refolosirea spatiului pentru un mort &#8220;proaspat&#8221;. La deschiderea vechilor sicrie s-a constatat ca unul din 25 era zgariat de unghii pe interior. Dandu-si seama ca unii semeni ai lor au fost ingropati de vii, englezii au inventat un mecanism de salvare a celor ingropati de vii. De mana &#8220;mortului&#8221; era legata o sfoara, care, printr-o gaura in sicriu, era legata la un clopotel, montat langa mormant. Patrulele din cimitir supravegheau clopoteii. De aici vine vorba &#8220;saved by the bell&#8221;(&#8220;salvat de clopotel&#8221;).</p>
<p>Sa mai zica cineva ca istoria e plictisitoare. :)</p>
<div class="addthis_toolbox addthis_default_style addthis_" addthis:url='http://bancuri.3x.ro/?p=47' addthis:title='Din Istoria Angliei ' ><a class="addthis_button_preferred_1"></a><a class="addthis_button_preferred_2"></a><a class="addthis_button_preferred_3"></a><a class="addthis_button_preferred_4"></a><a class="addthis_button_compact"></a></div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://bancuri.3x.ro/?feed=rss2&#038;p=47</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Balada lui Mihai Viteazul</title>
		<link>http://bancuri.3x.ro/?p=20</link>
		<comments>http://bancuri.3x.ro/?p=20#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 19 Feb 2012 14:04:16 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Poezii]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[poezii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://bancuri.3x.ro/wordpress/?p=20</guid>
		<description><![CDATA[<div class="addthis_toolbox addthis_default_style " addthis:url='http://bancuri.3x.ro/?p=20' addthis:title='Balada lui Mihai Viteazul '  ><a class="addthis_button_facebook_like" fb:like:layout="button_count"></a><a class="addthis_button_tweet"></a><a class="addthis_button_google_plusone" g:plusone:size="medium"></a><a class="addthis_counter addthis_pill_style"></a></div>Poem super istoric din vremea lui super Mihai super Viteazul, care i-a invins pe super turci cu superglue. De fapt este un poem isteric scris de Dimitrie Belintineanu si povestit de beli&#8230; povestitorul nostru. Narator men, nareaza: Naratorul: Oastea otomana [...]<div class="addthis_toolbox addthis_default_style addthis_" addthis:url='http://bancuri.3x.ro/?p=20' addthis:title='Balada lui Mihai Viteazul ' ><a class="addthis_button_preferred_1"></a><a class="addthis_button_preferred_2"></a><a class="addthis_button_preferred_3"></a><a class="addthis_button_preferred_4"></a><a class="addthis_button_compact"></a></div>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class="addthis_toolbox addthis_default_style " addthis:url='http://bancuri.3x.ro/?p=20' addthis:title='Balada lui Mihai Viteazul '  ><a class="addthis_button_facebook_like" fb:like:layout="button_count"></a><a class="addthis_button_tweet"></a><a class="addthis_button_google_plusone" g:plusone:size="medium"></a><a class="addthis_counter addthis_pill_style"></a></div><p>Poem super istoric din vremea lui super Mihai super Viteazul, care i-a invins pe super turci cu superglue. De fapt este un poem isteric scris de Dimitrie Belintineanu si povestit de beli&#8230; povestitorul nostru. Narator men, nareaza:</p>
<pre><strong>Naratorul:</strong> Oastea otomana vrea sa intre-n tara,
           Unii n-aveau viza si-au ramas pe-afara;
           Dar Mihai Viteazul, cum a prins de stire
           Pleca sa-si adune brava lui ostire!</pre>
<p><span id="more-20"></span></p>
<pre><strong>Mihai:</strong> Parcalabe Voinea... scoal' ca te plesnesc!
       Unde sunt Buzestii?
<strong>Voinea:</strong> Pai, stai sa ma gandesc...
        Stroe e la bingo, Preda e la meci,
        Radu-i beat manga, da la ratze-n beci.
<strong>Mihai:</strong> Du-te si aduna-i cum ti-am ordonat,
       Turcii dau navala, suntem in c***t!<strong>
Naratorul:</strong> Oastea se aduna din munti si paduri,
           Jumatate-s crita, restul sunt mahmuri.
           Cu manie surda Voda ii priveste
           Si prin portavoce astfel le vorbeste:
<strong>Mihai:</strong> Bai armata... a 14-a,
       Hal de bravi eroi,
       Asta e tinuta?
       Ce e ma pe voi?
       Ia uite, ala-si sufla mucii in caciula!
       Vezi sa nu te-mpiedici, c-ai sa cazi in p... cap!
       Uite care-i smenu, de ce v-am chemat:
       Turcii vor in freza, nu s-au saturat.
       Luati aminte bine, e si 43,
       La si 51 casunati pe ei!
       Mihai over.
<strong>Naratorul:</strong> Oastea otomana s-a oprit deodata,
           Caci in fata-i voda, cu a lui armata.
<strong>Sultanul:</strong> Te-ai tampit ghiaure, calea de ne-o tii:
          Suntem doua sute patruzeci de mii!
<strong>Mihai:</strong> Ei, part...
<strong>Sultanul:</strong> Si-ai sa-mi sugi turbanu'
          N-ai decat trei sute!
<strong>Mihai:</strong> Trei sute, da' rai!
<strong>Sultanul:</strong> Rai???
<strong>Mihai:</strong> Ala, de exemplu, se numeste Ghita,
       A taiat pe ma-sa, ca nu-i da halvita.
       Cei din Atlantida ne-au amenintat:
       L-am trimis pe Ghita si i-a scufundat.
       Si acum trei zile a fost in Vietnam.
<strong>Sultanul:</strong> Vietnam nu exista!
<strong>Mihai:</strong> Pai eu ce ziceam!
<strong>Sultanul:</strong> Mama, i-a taiat pe toti!
<strong>Mihai:</strong> Alalalt e Mitu,
       Mananca spahii.
<strong>Sultanul:</strong> Spaghete mananca?!
<strong>Mihai:</strong> Cati ai tu acolo nu-i ajung o zi.
<strong>Sultanul:</strong> Nu-i ajung ca n-am ketchup!
<strong>Mihai:</strong> Insa cel mai tare si cu brat de fier
       E Preda Buzescu, bravul meu boier!
<strong>Sultanul:</strong> Daca-i asa tare precum zici mata,
          Pune-l sa se bata cu Mehmet Aga!
          Daca-nvinge-al vostru, fac stanga-mprejur,
          Daca nu, va prindem si v-o trag la c... moaci.
<strong>Mihai:</strong> Au, moaca mea!
<strong>Naratorul:</strong> Turcu scoate-o drujba.
           (Pe semne uitase
           Ca benzina inca
           Nu se inventase!)
           Preda ca un ninja intr-o pluta sare,
           Scuipandu-l pe turc intre felinare.
           Turcu' lua cutitul si urcand pe pluta,
           Scrijeli "Hai LIBI AMR 100".
           Preda-i sare-n carca
           Se trantesc prin iarba.
<strong>Turcu:</strong> Ba, trait-ar mata
       Nu ma lua de barba!
<strong>Preda:</strong> Du-te ba-n fasole, de spahiu borat
       Nu face cu curu, ca ti-l bag pe gat!
<strong>Naratorul:</strong> Ei se bat de-o ora si nu se razbesc;
           Voda si sultanul se cam plictisesc
           Si o pun de-o tabla sus pe o caruta
           Turci si ghiaurii o pun de-o miuta.
<strong>Mihai:</strong> Ia zi, mai sultane, vii din Istambul;
       Care mai e pretul, vreau sa-mi iau un ghiul!...
<strong>Sultanul:</strong> Trimite-ti nevasta si-ti aduce-o suta
          Nu trebuie sa ceara, ci doar sa se f... plimbe!
          Noi luam prin razboaie aur de la voi
          Si-ale voastre fete il aduc inapoi.
          Noi luptam cu mana, ele din picioare
          Si astfel prospera ambele popoare!
<strong>Naratorul:</strong> Ei il vad pe Preda cum paseste-incet
           Tinand in stanga capul lui Mehmet...
<strong>Sultanul:</strong> Ai invins, ghiaure?
<strong>Preda:</strong> Doar din intamplare.
       Si-a luat singur gatul
       C-a facut prinsoare:
       Eu i-am zis ca-i homo,
       Dansul a negat;
       Mi-am dat jos nadragii
       Si n-a rezistat!
       Si acum ma cam doare...
<strong>Mihai:</strong> E un gest frumos
       Pentru tara sfanta
       Sa te doara-n dos!
       Pleaca, dar, sultane,
       Loc de tine nu e.
       Ca va taiem capul
       Si va dam si m... palme!
       Du-te la ostire,
       Spune ca ghiauru;
       S-a batut cu turcu'
       Si l-a-nvins cu c... spada!</pre>
<div class="addthis_toolbox addthis_default_style addthis_" addthis:url='http://bancuri.3x.ro/?p=20' addthis:title='Balada lui Mihai Viteazul ' ><a class="addthis_button_preferred_1"></a><a class="addthis_button_preferred_2"></a><a class="addthis_button_preferred_3"></a><a class="addthis_button_preferred_4"></a><a class="addthis_button_compact"></a></div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://bancuri.3x.ro/?feed=rss2&#038;p=20</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
